Prevenirea Bioagroterorismului, un proiect European

Societatea civilă a început să dea o atenţie deosebită periculozităţii agenţilor care pot infecta culturile agricole, ceea ce ar duce la dezastre economice de dimensiuni colosale. Folosirea întâmplătoare sau deliberată a agenţilor fitopatogeni împotriva culturilor agricole, a fost numită agroterorism, în cadrul proiectului iniţiat de un grup de Instituţii de Cercetare.

Produsele agricole au fost considerate întotdeauna un potenţial obiectiv pentru bioterorism, pentru că poate priva statul vizat de resursele şi rezervele alimentare.

Un exemplu de pierdere provocată unor cauze involuntare, dar care ar putea fi oricând un act de agrobioterorism,  este dezastrul determinat de pierderea totală a recoltei de cartofi în anii 1845 – 1846 în Irlanda, din cauza peronosporei.

În Statele Unite şi apoi în Europa, au apărut primele semnale de a întări controlul difuziunii unor agenţi patogeni. Astfel a apărut AGROINNOVA, care are ca scop crearea unei reţele de laboratoare europene şi extraeuropene, în cooperare cu organizaţii care se ocupă de domenniul agroterorismului, sub egida Policy – oriented research, o acţiune fianţată de Uniunea Europeana sub titlul  „Biosiguranţa şi protecţia populaţiei de riscurile derivate din atacurile teroriste”.

Proiectul “Crop and food biosecurity, and provision of the means to anticipate and tackle crop bioterrorism” ia în considerare riscul pentru culturile agricole, pădurile şi sistemul agro – alimentar în general, de la introducerea voluntară sau nu, de noi paraziţi vegetali sau de mutaţii ale acestora, care ar putea cauza noi epidemii. Este de menționat faptul că materialul vegetal este produs în locuri uşor de urmărit, de exemplu fermele de seminţe multinaţionale, fapt ce poate favoriza difuziunea rapidă pe arii vaste de culturi a eventualilor agenţi patogeni.

Un alt element care preocupă cercetătorii în doemeniu, este contaminarea cu ciuperci care produc micotoxine. Proiectul are un dublu scop, abordează pe de o parte tema actuală a agroterorismului şi pe de altă parte contribuie la dezvoltarea unor metode diagnostice capabile să realizeze o diagnoză rapidă de agenţi patogeni de generaţie nouă.

Se poate vorbi astfel de trei obiective:

Primul constă în evaluarea riscului pentru agricultura europeană de a fi introduşi agenţi noi, rase, biotipuri, în mod voluntar sau deliberat, actualizat cu o serie de acţiuni ca şi :

  • crearea unei reţele de laboratoare care să garanteze că dispun de tehnici de diagnoză avansate  şi cunoştinţe de biologie şi epidemiologie a agenţilor patogeni consideraţi de risc.
  • o listă cu agenţii patogeni consideraţi periculoşi pentru agricultura europeană.
  • listă cu culturile cu risc major de a fi atacate în Europa; propunerea unor metode de evaluare a riscului.

Al doilea obiectiv este cel pe care  proiectul îl propune, legat de prevenirea stricăciunile cauzate culturilor de introducerea (întâmplătoare sau voluntară) de noi agenţi patogeni, rase, biotipuri. Este prevăzut să se pună la punct tehnologii noi de control, îmbunătăţind formarea profesională a personalului de control şi informaţiile pe teme specifice.

Al treilea obiectiv tinde spre eradicarea agenţilor patogeni de generaţie nouă, recurgându-se la diverse mijloace de luptă (chimice, fizice, biologice) şi elaborarea unor strategii de gestionare a situaţiilor critice, în cazul apariţiei unui atac bioterorist.

Proiectul are ca şi participare opt parteneri și lista celor care se alătură este în continua creștere: – AGROINNOVA pentru Italia, l’Institut Nationale de Recherche Agronomique (INRA) pentru Franţa, Universitatea din Bonn pentru Germania, National Institute of Agricoltural Botany ed il Central Science Laboratory pentru Marea Britanie,  Agricultural Research Center Volani pentru Israel, Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe (REC) pentru Ungaria şi Kansas State University pentru Statele Unite.

Pentru fiecare grup de lucru competenţele sunt multiple, participanţii la proiect sunt fitopatologi, experţi în agricultură, zootehnie, micotoxine, experţi în etică şi în bioterorism, etc.

Centrul situat în Ungaria (REC), garantează difuzarea informaţiilor în ţările din Europa.

Proiectul poate de asemenea să indice priorităţile pentru cercetare, urmărirea cu prioritate, de exemplu, a agenţilor patogeni, care constituie potenţiale arme biologice şi studierea epidemiologiei agenţilor patogeni consideraţi ca potenţiale arme biologice.

Preocuparea permanentă pentru siguranța alimentară și siguranța populației este deosebit de importantă și devine mai complexă pe măsură ce se dezvoltă noi strategii.

Cercetătorii și experții în domeniu lucrează pentru a crea o entitate mondială, care să supravegheze riscul folosirii unor agenți patogeni în agricultură.