Emoțiile și influența lor asupra echilibrului funcțional al organismului

Emoțiile sunt reacții de scurtă durată, dar intense, un răspuns la stimulii ambientali, care neidentificate în mod corect, pot duce la tulburări grave în echilibrul psiho – funcțional al organismului.

Ceea ce le diferențiază de sentimente este durata, intensitatea, manifestarea inconștientă.

Sentimentele nu depind de un stimul din afară, sunt influențate de interesul nostru, de valorile noastre, de influența contextului cultural; sentimentele persistă în timp, indiferent de prezența lângă noi a ceea ce le produce sau întreține.

Așadar, există o diferență substanțială între emoție și sentiment, pentru că o emoție este o stare neurofiziologică produsă de o reacție față de o situație determinată, care poate să dureze câteva secunde și să producă daune fizice și psihice. Un sentiment însă, este contextualizarea emoțiilor, numirea senzațiilor pe care le trăim, ceva care se cultivă și care poate să dureze și toată viața.

Sentimentul de iubire, poate să dureze o viață, atâta timp cât persoana știe cum să se raporteze la iubire și cum să facă distincția între iubirea sănătoasă și iubirea bolnavă.

Centrul emoțiilor este amigdala, un bulb așezat la extremitatea superioară a coloanei vertebrale, localizat sub cerebel (creier), în timp ce sentimentele au ca localizare partea anterioară a creierului.

Sentimentele și emoțiile se pot manifesta împreună, uneori pot apărea de sine stătător. Nu este necesară în unele cazuri existența emoției pentru a putea trăi un sentiment.

Tulburările și dezechilibrele se manifestă atunci când apar stări conflictuale între sentimentele și emoțiile noastre. Tuturor ni se întâmplă să trăim  senzații opuse în același timp. Să ne dorim ceva și să ne refuzăm plăcerea, pentru că nu este posibilă într-o anumită situație sau în contextul în care trăim. În acest caz, este important să încercăm să remediem acest conflict, prin intermediul unor tehnici și metode dezvoltate de specialiști în domeniu.

Un lucru de menționat, este acela că nu poate exista un gol emoțional; de foarte multe ori afirmăm că nu simțim nimic, că nu mai avem sentimente și emoții. Acest lucru este imposibil.

Este important să nu separăm mintea de corpul nostru și esențial este să ne exprimăm emoțiile, fără a intra în conflict cu noi înșine. De aceea, ca să avem o viață echilibrată, este bine să învățăm cum se manifestă emoțiile, de ce apar, care este legătura între copilărie și manifestarea acestora în viața de adult.

De exemplu, putem considera emoție, atracția pe  care o simțim la vederea unui bărbat sau a unei femei care arată foarte bine, dar imediat ce persoana se îndepărtează de noi,  reacția noastră emoțională se atenuează.

Această atracție se poate transforma în sentiment, în momentul în care începem să ne gândim la bărbatul sau femeia care ne-a atras, chiar dacă nu este lângă noi, începem să dorim să îl/o întâlnim, să ne petrecem timpul împreună, evaluăm dacă ne potrivim, începem să împărțim idei, obișnuințe, putem spune că acea persoană intră din ce în ce mai mult în sfera noastră de interes.

Emoțiile se împart în primare și  complexe. Cele primare sunt șapte și anume, frica, bucuria, furia, tristețea, surpriza, dezgustul, disprețul. Din  combinarea acestora apar toate celelalte.

Utilitatea emoțiilor este deosebit de importantă, pentru că ne permite să evaluăm imediat dacă un stimul ne surprinde, dacă ne place, dacă este util sau periculos. Astfel știm dacă trebuie să ne apropiem de stimul sau să ne îndepărtăm de acesta.

Atunci când apar emoțiile, produc în noi o serie de reacții la nivel somatic, (corp), vegetativ și psihic.

Reacțiile somatice pot fi observate în mod direct și pot fi: înroșire, tremurat, transpirație abundentă, respirație accelerată, pupila își poate schimba dimensinea.

Reacțiile vegetative pot fi măsurate doar cu aparatură specială și pot fi: creșterea ritmului cardiac,  creșterea tensiunii, alterarea salivei, secreții ale glandelor din corp. Reacțiile vegetative nu se pot controla, pe acest principiu funcționează și evaluarea la detectorul de minciuni.

La nivel psihologic o persoană care nu identifică corect emoțiile are o capacitate redusă  de autocontrol și apar tulburări psihice.

Apariția emoțiilor, determină modificări la nivelul limfocitelor (celule implicate în funcționarea sistemului imunitar responsabil cu protejarea organismului împotriva bolilor), a sistemului endocrin (responsabil cu secreția hormonilor) și a sistemului gastrointenstinal.

Corpul și comportamentul nostru sunt influențate de emoțiile pe care le experimentăm și îndeosebi de recunoașterea corectă a acestor emoții. Un anumit gând determinat de o emoție, poate schimba postura corpului, felul în care ne raportăm la noi înșine.

De exemplu, persoanele care trăiesc emoția de tristețe, au coloana vertebrală în poziție curbată, capul între umeri, pupilele ochilor orientate în stânga jos. Cineva care privește în sus, cu toracele scos în față, activ, trăiește cu siguranță o emoție de bucurie.

Sistemul nervos, endocrin și imunitar comunică între ele și sunt influențate de emoții. Neurotransmițătorii care operează asupra creierului și sistemului imunitar reglează și emoțiile.

Impactul emoțiilor asupra sistemului imunitar a fost descris de David Felten, un cercetător preocupat de această interacțiune, care a atras atenția asupra rolului hormonilor eliberați de corpul uman în condiții de stres.

Adrenalina și noradrenalina, cortizolul și prolactina (care ajută individul să tolereze durerea fizică) apar în momentul stării de activare fiziologică care urmează emoțiilor precum furia sau frustrarea. Fiecare din hormonii amintiți mai sus are un impact puternic asupra celulelor imunitare, adică inhibă funcționarea imunitară a organismului și ca urmare ne lasă descoperiți în fața bolilor.

De aceea este foarte important procesul de identificare, recunoaștere și  acceptare a emoțiilor.

În ultimul timp, cercetările scot în evidență din ce în ce mai mult importanța emoțiilor în influențarea stării de sănătate.

Emoțiile negative pot avea efecte distructive asupra funcționării organismului. Persoanele care trăiesc stări de anxietate, perioade lungi de tristețe și pesimism, tensiune, au un risc crescut în a dezvolta patologii ca și astm, artrită, ulcer gastric, cardiopatii. Dimpotrivă, experimentarea unor emoții pozitive duce la creșterea puterii de răspuns a sistemului imunitar și ne apără de boli.

Incapacitatea de exprimare a emoțiilor, după cum am amintit mai sus, poate duce la adevărate tulburări patologice și somatizări ca anxietatea, boli ale pielii, boli gastrointestinale, anumite forme de diabet, tulburări alimentare.

Numeroase studii au arătat că neexprimarea emoțiilor duce la dobândirea unor comportamente nocive pentru sănătate cum ar fi abuzul de țigări, alcool sau medicamente.

Când nu sunt identificate în mod corect emoțiile, apar conflicte psihice interne care pot duce la insomnie, frici, plâns inexplicabil, tulburări gastrointestinale, dificultăți respiratorii, alterări ale ritmului cardiac, tulburări sexuale, etc. Pentru ameliorarea acestor stări este nevoie să fie restabilit echilibrul organismului din punct de vedere psiho emoțional.

Emoțiile se exprimă cu ajutorul mimicii feței, a posturii corpului și limbajului. Fiecare persoană are un mod propriu de a reacționa, în funcție de personalitatea proprie și de experiența de viață.

Fiecare decizie a noastră este influențată de ceea ce simțim. De aceea este esențial să ne identificăm emoțiile, așa cum am mai specificat, să înțelegem ce le generează și de ce și în ce fel ne influențează. Emoțiile ne ajută să supraviețuim.

Simțim frica pentru a ne apăra de pericole, simțim atracție sexuală pentru a ne reproduce.

De fiecare dată când avem o emoție, apare în noi o acumulare de energie care apoi trebuie eliberată. Echilibrul emoțional este calea către starea noastra de bine.

Un exemplu:

Frica, dacă se bazează pe ideea că putem să pierdem ceva care este foarte important pentru noi (viața, o persoană iubită, sănătatea, stabilitatea economică),  influențează organe cum ar fi vezica și rinichii. Cum se poate gestiona? În primul rând este important să învățăm să identificăm, să recunoaștem și să acceptăm emoția de frică. Apoi ne concentrăm pe respirație. Inspirăm lent numărând până la 7 și în același timp împingem abdomenul în afară. Ne ținem respirația numărând până la 3 și expirăm cât de lent și de gradat se poate, împingând abdomenul către interior.

Furia apare datorită senzației de a nu fi fost tratați în mod just, de a nu fi fost bine înțeleși, de a nu fi reușit să obținem ceea ce dorim. Dacă furia este gestionată defectuos, este foarte dăunătoare pentru inimă și pentru toate celelalte organe vitale. Apar frustrările și iritarea. Este important să învățăm tehnicile prin care se poate gestiona furia.

Este atât de simplu să fim artizanii propriei stări de bine! Doar să învățăm cum să o facem și să respectăm ceea ce am învățat. Putem echilibra ceea ce se întâmplă în interiorul nostru! Alegeți să deveniți liberi în procesul de a alege!